Rolul Beauveria bassiana în strategiile moderne de protecție biologică

În ultimii ani, controlul biologic al dăunătorilor a devenit o direcție tot mai importantă în agricultură, horticultură și gestionarea spațiilor verzi. Creșterea rezistenței insectelor la substanțe chimice, presiunea legislativă și nevoia de soluții compatibile cu mediul au condus la o reevaluare a microorganismelor naturale ca instrumente funcționale în ecosistemele agricole. Printre aceste microorganisme, fungii entomopatogeni ocupă un loc central. Aceștia sunt fungi care, în mod natural, interacționează cu insectele din mediu și contribuie la reglarea populațiilor acestora. Unul dintre cei mai studiați și utilizați fungi entomopatogeni este Beauveria bassiana.

Ce este Beauveria bassiana și de ce este relevantă în controlul biologic

Beauveria bassiana este o ciupercă microscopică prezentă în mod natural în soluri agricole, păduri și ecosisteme naturale. Ea face parte din microbiomul solului și este adaptată să supraviețuiască într-o gamă largă de condiții de mediu, sub formă de spori latenți sau miceliu activ.

În natură, Beauveria bassiana joacă un rol important în echilibrul populațiilor de insecte, fiind capabilă să colonizeze diferite gazde insecte prin mecanisme biologice specifice fungilor entomopatogeni. Tocmai această capacitate a făcut ca Beauveria bassiana să fie intens cercetată și utilizată ca bază pentru strategii de control biologic.

Cum acționează Beauveria bassiana asupra insectelor, la nivel biologic

Spre deosebire de alte microorganisme sau substanțe utilizate în protecția plantelor, Beauveria bassiana nu acționează prin ingestie, ci prin contact direct.

La nivel general, mecanismul biologic presupune:

aderarea sporilor fungici la suprafața exoscheletului insectei;
germinarea sporilor în condiții favorabile de umiditate;
dezvoltarea miceliului care traversează cuticula insectei;
colonizarea internă a gazdei și perturbarea funcțiilor biologice.

Acest mecanism face ca Beauveria bassiana să fie relevantă într-o gamă largă de situații, inclusiv pentru insecte care nu se hrănesc activ sau care sunt dificil de controlat prin alte metode.

Tipuri de dăunători pentru care se folosesc fungi entomopatogeni

În literatura de specialitate și în practică, fungii entomopatogeni, inclusiv Beauveria bassiana, sunt luați în considerare în strategii biologice destinate:

insectelor din ordinul Lepidoptera (omizi, larve defoliatoare);
insectelor din ordinul Coleoptera (gândaci, larve de sol);
insectelor din ordinul Hemiptera (afide, musculițe, ploșnițe);
altor insecte fitofage prezente pe frunze, tulpini sau în sol.

Important de subliniat este că aceste utilizări sunt discutate la nivel general, ca principii biologice, nu ca recomandări punctuale pentru un anumit produs comercial.

De ce contează concentrația sporilor (CFU/g)

În aplicarea practică a fungilor entomopatogeni, densitatea sporilor viabili joacă un rol esențial. CFU/g (unități formatoare de colonii per gram) este un indicator al numărului de spori capabili să germineze și să se dezvolte.

Formulările cu concentrații ridicate, de ordinul zeci de miliarde CFU/g (ex. 4,4 × 10¹⁰ CFU/g), sunt preferate în practică deoarece:

permit diluții mai flexibile;
asigură o distribuție mai uniformă a sporilor;
cresc probabilitatea de contact între spori și insecte;
sunt adaptate atât pentru aplicări foliare, cât și pentru utilizări la nivelul solului.

Modalități generale de aplicare în strategiile biologice

Aplicare foliară

În strategiile biologice, fungii entomopatogeni sunt frecvent dispersați în apă și aplicați pe:

frunze,
tulpini,
suprafețe vegetale unde insectele sunt active.

Aplicarea foliară este asociată cu situații în care dăunătorii sunt prezenți pe partea aeriană a plantelor, iar contactul direct este esențial.

Aplicare la nivelul solului

Beauveria bassiana este, în mod natural, un microorganism de sol. Din acest motiv, utilizarea sa este luată în calcul și pentru:

insecte cu stadii de viață în sol;
larve care se dezvoltă în substrat;
zonele din jurul rădăcinilor.

În aceste cazuri, soluțiile biologice sunt aplicate prin udare sau incorporare în stratul superficial al solului.

Volumul de apă și conceptul de „MP”

În practica biologică, se lucrează adesea cu unități raportate la suprafață (MP – metri pătrați). În funcție de formulare, un plic sau o doză standard este dispersată într-un anumit volum de apă, adaptat suprafeței tratate.

De exemplu, pentru formulările concentrate pe bază de Beauveria bassiana, volumele uzuale de lucru pot varia, în mod general, între 15 și 20 litri de apă, în funcție de modul de aplicare (foliar sau sol), echipamente și obiectivul biologic urmărit.

Integrarea Beauveria bassiana în strategii biologice complexe

În practică, Beauveria bassiana nu este privită ca o soluție izolată, ci ca parte a unui sistem biologic mai amplu, care poate include:

bacterii benefice din genul Bacillus;
fungi saprofiți sau micorizali;
practici agronomice care favorizează biodiversitatea solului;
rotații și management integrat al culturilor.

Această abordare reflectă modul în care microorganismele funcționează în natură: în rețele, nu individual.

Controlul biologic al dăunătorilor reprezintă o direcție matură și bine fundamentată științific. Beauveria bassiana, ca fung entomopatogen, ocupă un loc central în aceste strategii, datorită mecanismului său de acțiune prin contact, adaptabilității ecologice și compatibilității cu mediul. Formulările concentrate, cu densități ridicate de spori viabili (precum cele de ordinul 4,4 × 10¹⁰ CFU/g), sunt considerate opțiuni potrivite în aplicările biologice moderne, oferind flexibilitate, eficiență și integrare naturală în ecosistemele agricole.

Controlul biologic al dăunătorilor cu fungi entomopatogeni